Primul organism creat artificial va fi o bacterie, care va dovedi ca revolutionara tehnologie functioneaza.
Cele mai multe persoane dorm �n medie opt ore pe noapte, dar sunt si unii oameni care, fara a consuma cafea sau alte substante excitante, cu doar sase sau patru ore de somn pe noapte se trezesc odihniti. Conform recentelor descoperiri ale oamenilor de stiinta californieni, acestia din urma ar prezenta o mutatie a genei DEC2, care intervine �n ritmul circadian, regl�nd divizia celulara care este responsabila de oxigenarea organismului �n timpul somnului.
Echipa de neurologi de la Universitatea California din San Francisco, condusa de profesorul Ying Hui-fu, a studiat fenomenul odihnei nocturne pe un esantion format din 60 de familii americane care au probleme cu somnul si care au acceptat sa doneze o proba de s�nge. Gena mutanta a fost identificata la o mama si fiica ei care nu au nevoie dec�t de sase ore de somn pe noapte pentru a se odihni. Aceasta mutatie �nsa nu a fost identificata si la ceilalti cinci membrii ai familiei, care, ca majoritatea populatiei, dorm �n medie opt ore pe noapte.
Mutatia descoperita de Ying Hui-fu si echipa sa de cercetatori este extrem de rara, ea nefiind gasita �n ADN-ul a mai mult de 250 de persoane care au fost analizate cu aceasta ocazie. Pentru a proba descoperirea facuta, cercetatorii au injectat gena mutanta unor soareci care, �n timp, si-au redus orele de somn.
�n 2001 si 2005, oamenii de stiinta californieni s-au facut cunoscuti prin descoperirea unei alte mutatii, a genei Per2, care intervine �n ciclul somnului determin�nd sindromul de somn avansat. Persoanele care sufera de aceasta maladie se odihnesc �n medie opt ore pe noapte, ca majoritatea oamenilor, dar perioada lor de somn este decalata �n timp. De exemplu ei se culca la ora 18.00 si se trezesc la 3.00 dimineata.
Cercetatorii cred ca plantele emit o substanta volatila care le avertizeaza de prezenta daunatorilor. Savantii nu au reusit sa �nteleaga mecanismul de aparare, dar experimentele arata ca el exista.
Mai mult, daca sunt plantate una l�nga cealalta, plantele nu vor intra �n competitie pentru hrana. �n schimb, daca punem unul l�nga altul doua soiuri diferite, radacinile lor vor intra �n competitie pe viata si pe moarte care sa absoarba cea mai mare cantitate de substante nutritive.
Cu o �naltime de doar un metru si o greutate de doar 30 de kilograme, "Hobbitii" au trait pe insula indoneziana Flores p�na �n urma cu aproximativ 8000 de ani, afirma cercetatorii.
Echipa care a descoperit micile ramasite �n pestera Liang Bua de pe insula Flores sustine ca populatia de "Hobbiti" apartinea speciei Homo floresiensis, catalogata �n afara grupului Homo sapiens. Aceeasi echipa afirma ca "Hobbitii" sunt descendentii unei specii umane preistorice - posibil Homo erectus - ai carei indivizi au ajuns pe insula din sud-estul Asiei cu mai mult de un milion de ani �n urma.
�De-a lungul anilor, spun oamenii de stiinta, corpurile "Hobbitilor" s-au micsorat din cauza unui proces de selectie naturala denumit de catre cercetatori "island dwarfing" (sistarea procesului de crestere din cauza existentei �ntr-un mediu insular). Cu toate acestea, unii cercetatori afirma ca "island dwarfing" nu justifica dimensiunile mici ale creierului indivizilor acestei specii - 400 cm cubi (1/3 din dimensiunea actuala a creierului uman). �n ciuda dimensiunilor reduse ale creierului, "Hobbitii" erau capabili sa produca unelte complexe din piatra.
�"Craniul H. floresiensis este posibil sa fie craniul Homo erectus, dar ale carui dimensiuni s-au redus ca urmare a existentei �ntr-un mediu insular", afirma Dr. Weston, unul dintre paleontologii muzeului. "Analiza fosilelor de hipopotami pigmei din Madagascar, al caror creier este incredibil de mic �n comparatie cu dimensiunile corpului, sugereaza ca si �n cazul lui H. floresiensis situatia este similara, si ca ar putea fi rezultatul izolarii pe insula."�
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
